Din Iasi

Impresii

Ehee de cand nu am mai scris eu cev ape aici...de trei luni mi se pare.Pai n-am sa ma scuz ca n-am de ce si nici cui, si am sa continui cu postari legate de fel de fel de prostii si mizerii.1.Uitati-va pe blogu plin de cercei, ca am adaugat multicei:w.wizart2.blogspot.com.Am tot auzit la Guerilla La Roux, si taare m-o dezamagit cand am vazut-o.Am sa postez videoclipul melodiei Bulletproof, sa vedeti ce incarcat este.Infiorator, desi suna ok.Imi aminteste vag de perioada aceea luminoasa de prin 2000, cand, daca erai cul si pe trend, aveai caseta cu trupa Candy.

Mmmm nu-i asta videoclipul dar il gasiti pe-acolo.Good luck!

funky once again

Ma simt cam ciudat sa postez melodii, cu atat mai mult cu cat nu cred ca se osteneste careva sa le si asculte.Oricum, melodia e destul de reusita, in pofida genului, si oricum am de gand sa o prezint:

Negustor

Iacaaa au trecut cele 5 zile de stres, in care am fuzionat(neinspirat, ce-i drept) dezbateri cu arta si negustoria...Dar iata-ma intreg si in plus, mi-am facut si analize.N-am de gand sa insiruiesc tot ceea ce am facut zilele trecute, sau mai exact, saptamana trecuta, dar trebuie sa impartasesc cateva ganduri despre Retro Bazar.Atmosfera a fost mai mult decat incantatoare, desi eu am fost intrusul mic si negru, si e locul unde gasesti o gramada de chestiute faine.As in FAINE.Am sa postez cateva fotografii, sa va formati o parere.De asemenea, o sa ma vedeti si pe mine, pe langa debater infocat, in postura de negustor priceput.:D :

Vin zile mari

Cam asa ar trebui sa-mi rasune in teasta rezumatul viitoarelor 2 sute de ore.S-ar putea ca Wizart sa participe la Retro Bazar pe 28feb. respectiv 1,2 martie la Cafeneaua Acaju .Pai, ar fi mai mult decat grozav!Si daca intr-adevar asa se va intampla, va invit pe toti sa veniti, ba chiar sa va aduceti si prietenii!Am sa ofer o mica mostra din noile "creaturi".Stay tuned!

Pentru gagici

Bai, gagici, ia dati un click :

Unu' mic

Un post mic tare-tare.Azi am remarcat televizorul deschis pe un canal destinat puradeilor, si difuzau astia ceva bestial: Domo.
Cautati pe youtube.

Azi scriem part2.

Erm nu stiu de ce am chef azi.Totusi:



Da, chiar asa!Uite, zilele trecute am observat ca tot mai multe firme si-au facut pungi eco, din bulbi de cartofi , care dupa 90 respectiv 180 zile (depinde de firma)se descompun.Ma intreb, oare miros a mucegai dupa termenul sus-mentionat?
Ma rog....
Ai vazut Blindess?Ai citit cartea?Mai, eu zic doar atat, ca merita.Ambele in egala masura.Dar pentru un efect optim, citeste mai intai cartea iar mai apoi lasa-te indus in lumea aia alba prin film.Mda.Am sa postez o poza preferata de mine :D cu Bjork :

Azi scriem.

Destul de dezamagit de cursul popularizarii site-ului meu de handcraftuieli wizart , pierd vremea in loc sa-mi citesc la istorie.De fapt, e mai interesant sa pierd vremea.De vreo trei zile incoace ma laud in stanga si in dreapta ca stiu sa cant la clape(care btw nu-s ale mele) un nenorocit de ritm banal, de la mult-prea-iubitul Tiersen , si nu, nu are vreo treaba melodia cu Amelie.Cred ca Tiersen nu a facut altceva decat sa faca dintr-o ecranizare impecabila, un film grozav cu un sunet si mai grozav(merita vazut de macar 8 ori).Ca tot veni vorba de filme, am sa postez si o imagine din The Dreamers , alt film care merita vazut de peste 5 ori.Revenind la mini-jurnalul meu, incerc sa ma regasesc ( in ultimul timp, cel putin) in tot soiul de trupe sau genuri muzicale oarecum straine mie pana acum.Postasem zilele trecute chestia aia de la Late of the Pier.Chiar nu e genul meu de muzica, dar iata ca m-a cuprins intr-o oarecare masura.Si astazi am desenat ceva dragut, nu e gata, si am sa-l arat multimii de omusteni care-mi citesc blogul in curand.Azi am scapat pe la 11 de la scoala, asa ca am tras-o de-o aripa pe Sma si ne-am dus sa ne vizitam los-humanitas-companeros.Aaaaaa Smaranda s-a dus astazi sa discute despre un proiect cu directorul de management(cred) de la Hala Centrala legat de origami( : D ).Am sa o intreb cum a ramas, apoi revin.Intre timp mai postez o imagine, mai exact o pictura (chestie) pe sticla finalizata mai demult.Sma mi-a zis sa stau.Pai...stau.Hai sa caut imaginea.Btw, nu prea am chef de vorbareala azi....
Aaaaaa si daca tot am fost la Hum., am rugat-o pe Ionuta sa-mi imprumute si mie albumul Nasul de la Ada Milea =D.

Smaranda cam ezita sa-mi raspunda, asa ca am sa mai adaug poze.


[In dreapta mea e Mariuca,iar ceaiul din mana mea, este, as usual, al Mariucai]


[Imi place sa ma dau mare cu diablo-ul Smarandei]


[She's, actualy, the diablo master]


[Niciodata sa nu comentati ceva despre THE Lunchbox, mai ales ca Sma voia sa o arunce pe geam din cauza unul mar....]

Mda.Smaranda cred ca a adormit sau s-a deconectat.Astept de 25 de minute sa zica ceva.Eh, ca tot spusesem de filme, trebuie sa vedeti The Dreamers , voi astia care nu l-ati vazut.Neaparat.






[Yes, I confess, I I I I I I .......]


Erm...Observ ca Sma nu raspunde.Am sa o sun.Si dupa, ma uit la Kika.Sper sa merite....

Astazi

Mai intai, o melodie:








Apoi, un rezumat a ceea ce am facut azi:



(Da, ea e Sma :D)

Si acum sa povestesc.N-am de gand sa scriu mult, in principiu fiindca nu ma simt in stare sa scriu un jurnal, dar pot spune ca azi a fost o zi obisnuita, plictisitoare, in care am dormitat ori am ras isteric.In ciuda starii tulbure de angoasa vesnica prezenta in mine, astazi am reusit azi sa dorm ca porcul vreo 4 ore la pranz, si am mai incropit cate ceva...niste cercei si-un desen.

De fapt, ma apucasem de postarea asta pentru a prezenta un alt magazin online de handmade-uri:

www.margici.blogspot.com


take a lookie:





Designer: Schnappi :D:D

Astazi

Obosit fiind, ma apuc de scris.Tot sorb ingretosat dintr-un ceai in care am pus de toate:)) si ma gandesc cat s-ar mai distra Cat, Sma, Cata, Cat 2 sau altii vazand urmatorul clip :D



Azi am tot contemplat asupra timpului, si am constatat ca e foarte probabil sa nu ma fi schimbat deloc in cativa ani, desi mi se pare contrar.

My mood today

Acest clip sau mai bine zis, melodia din el exprima cel mai bine ce stare am :D
ingioi

9 41 03 02 09

Pai ma cam plictisesc...Nici n-am de gand sa filosofez sau sa bat campii sau sa fac din poastarea asta o pagina de jurnal sau.Tot ce pot spune e ca mi-am capatat porecla de Goblin-Pigeon-Whore.
Autorii(Autoarele)Sma si Teo.
Pffffffffffffffffffffffffffffff.Prea multi de f.

I like London

....in the rain :D
Gotan Project sunt niste grozavi

Funky

E prea amuzant ca sa nu-l postez:D :
(pay close attention to the lyrics)

O mica justificare

Oare de ce am hotarat ca blogul sa se numeasca no,thank you,no thank blablabla?
E simplu!Atunci cand il creasem, doborat fiind de creativitate, ascultam Chemo Limo si m-au impresionat versurile:
"No,thank you,no,thank you,no,thank you,no,thank you
I don't want to pay for this shit".
That's all:D
Si acum, din seria "Melodii speciale pentru mine":

un, deux, trois

Te schimbi pe zi ce trece.Nu intr-un mod negativ sau pozitiv, ci pur si simplu te schimbi.Depinde cum privesti lucrurile, de ajungi sa crezi ca te-ai facut mai bun, sau dimpotriva.Am avut de multe ori impresia gresita despre cine credeam ca sunt, despre ceea ce credeam ca insemn pe lumea asta.Concluzia la care ajung intr-un final?Sunt mic , poate mai mic decat javra aia care nu am habar de unde a aparut azi latrand, de mi-a facut inima sa mi se urce-n creier.
Intr-o viata, ca oameni, o sa cunoastem o multime de persoane care ne vor ajuta sa ne cladim viata, si nu din punct de vedere fizic sau material.Unii apar si stau , stau , uita sa plece sau pur si simplu nu reusesti tu sa te dezlipesti de ei, dar altii, desi crezi ca nu vrei sa se intample, dispar undeva departe de ochii tai, ramanand insa in sufletul tau pentru totdeauna.
(Cutite-n mine aruncai, la spate mi te ascundeai)

Tot in seara asta

Asta-i situatia.Am sa scriu:D:D:D
de fapt, am sa imi impartasesc o bucata din mine, mai exact am sa postez ceva ce am scris eu mai demult...:D
Si apoi am sa scriu cuiva in mod special

Ce sa facem cu batista?S-o dam la porumbei?S-o aruncam?Sa ii dam foc?Sau mai bine o lasam acolo, poate nu o va observa nimeni?

Si cu morcovul cum ramane?Il bagam pe conducta?

Mereu facem toti la fel.Cum dam de un moment mai greu sau e o cumpana in viata noastra, asteptam sa ne pice in cap o minune sau o solutie problemei noastre de undeva dintr-un copac.Stam melancolici si nu facem nimic.Oare asa o sa scapam?Sau mai degraba o sa ne sfasiem mai repede?

Probabil nici cainii de pe strada nu ne pot raspunde la intrebare…Ei nu ciopartesc batiste si nici nu scrijelesc in morcovi.Ei sunt cuminti.Cei mai cuminti.Probabil ei nu au probleme si nici macar nu le pasa daca undeva in lumea asta o varza este mancata de omizi.Sau un mar.Sau un om.

Ne indesam trupul cu tot felul de ganduri, fie ele pozitive sau din contra, ca sa ne simtim mai bine si sa ne cream iluzia ca suntem stapani cam pe orice situatie care s-ar ivi dintr-un tufis sau din propriile noastre actiuni.Mai bine ramanem constienti ca suntem netoti, decat sa traim intr-o lume mai buna, fiecare cu a lui, si sa ne trezim la un moment ca suntem mancati de vreun porumbel.Alb eventual.Abia atunci ne dam seama ca pacea nu e chiar pacifista, daca asta ar fi atributia ei esentiala, sau mai bine zis, constientizam ca atat ceea ce este palpabil cat si ceea ce vedem noi ca fiind parte din viata nostra dar fara sa o putem simti efectiv, nu este ceea ce pare.Noua ne este usor sa credem ca o problema este o boaba de orice, mai tare sau mai moale.Sa scapam de ea e foarte usor.Daca nu se sparge, strangand-o intre degete, o dam la porumbei sau ii dam foc.E asa de simplu, nu?

Ei, dar uite ca totusi merele altfel se gandesc: de ce si-ar arunca ele samburii, daca prin acele boabe pot crea altele ca ele?Mai bine le lasa in corpurile lor, sa creasca, si ce va fi, va fi.Merele nu se grabesc sa expulzeze din ele ceea ce ar putea reprezenta o eventuala problema, ci dimpotriva, se lasa purtate de soarta.De aia cele mai rostite cuvinte ale lor sunt:”Ce va fi, va fi.”

Mai incercam sa scapam prin somn.Dar nici in somn nu ne lasa problemele.Noi in vise le dam foc sau le arunam porumbeilor, dar ele fac in asa fel incat ne zguduie de trei ori si noi ne trezim buimaci , cu ochii umflati, si cu gandurile umflate de problemele respective.Sunt foarte smechere piedicile astea: daca vor intr-adevar, nu ne lasa deloc sa facem ceva cum trebuie: sa dormim, sa macam sau sa ardem porumbei.Le avem pe constiinta.

Merele albastre de obicei consuma porumbei albi fara nici o jena, si nu considera ca ar fi o problema sa faca asa ceva.Se simt libere si nu au constiinta.Samburii lor sunt si mai nepasatori: daca vor de mancare, indruma singuri marul spre vreun porumbel si incepe sa-l haleasca.Macar de l-ar hali elegant, precum marul-mama, dar nu.Samburii ,verzi in general, ciopartesc saracii aducatori de pace pana nu le mai ramane nici ciocul.

Oare exista viata fara probleme?Cum ar fi ea?Ideala?Nici pe departe.Pentru noi nu, cel putin.Numai porumbeii s-ar simti cu totii in pericol daca noi i-am manca fara probleme , si astfel, s-ar rascula si ne-ar ataca ochii probabil.Dar cum nu exista probleme in cazul de fata, ne-am manca unii pe altii si asfel, n-ar mai ramane nici macar merele rosii.Conchidem ca nu exista viata fara probleme.De ce am mai muri, daca nu sa le producem celorlalti probleme?Sa-si caute haine negre, sa se cinuie sa boceasca, sa fie prefacuti…Si mai ales, daca se prind ceilalti ca tu te prefaci ,se isca alte probleme si tu intri in incurcatura.Poate atat de tare, incat mori, si astfel, cei care raman in viata vor avea de doua ori mai multe probleme si vor muri si ei de inima.Toti.Dar cum realitatea nu e intocmai ce se povesteste aici, acum, ne dam seama precis ca lumea este programata sa rezolve problemele asa incat sa nu moara, sau macar sa incerce sa ramana in viata.Si la urma urmei,cine a zis ca moartea chiar e o problema pentru cel ce moare sau chiar pentru ceilalti?

Batista e tot rupta si framantata , asa ca ceva trebuie sa se intample cu ea.Am putea contrui o masinarie de distrus batiste, dar dureaza si devine timpul o problema…De ce nu traim intr-un spatiu fara timp?Ala nu ar mai fi spatiu?Fara spatiu noi nu ne desfasuram, si astfel nu iscam probleme.Din nou zicem: aia nu se numeste viata.Si totusi batista.Cum rezolvam si cu morcovul?Sa-l infasuram in batista?Dupa?

Dupa o sa il aruncam intr-o gaura de prin timp de unde sa nu se mai intoarca.Asta e tot.E asa de simplu…

Daca am putea sa deschidem pe undeva lumea,sa intepam inr-un loc timpul, am reusi sa ne rezolvam problemele.Dar nu putem sa intepam timpul, si nici viata fara probleme nu exista.

Renuntam.Lasam batista acolo.Asa cum este.Morcovul, la fel.Il invartim putin pe partea cealalta.Ce va fi, va fi.

(De regula, scriu ce simt intr-o maniera mascata.Toate detaliile si simbolurile ce se regasesc mai sus sunt prezente in viata sau in sufletul meu)

Si am sa mai pun un clip de-al Alexandrinei:D

I love her

Arta dom'le

Artist innascut, atent si indemanatic, am asezat grijuliu la un unghi de 23 de grade fata de dulap o bucata de sticla, pe care urma sa o masacrez cu tot soiu de culori.Partea trista este ca deja il incepusem, iar partea si mai trista , fiind indemanatic, dupa cum spuneam, si atent de asemenea, am reusit sa calc bucata de sticla.Partea buna: gasesc eu o modalitate sa inramez cele doua bucati de sticla rezultate dintr-una singura:D
Arta, dom'le!!!

Nu vreau sa impartasesc prea multe in seara asta, dar Alexandrina Hristov nu e grozava, e cea mai grozava artista in plan muzical cu care am facut cunostinta indiresct.Am sa pun si-un clip al melodiei "Nimic nu e ca tine" , ca sa va convingeti.She rocks!!!

Am un chef grozav sa scriu...desi nu am idee ce.
Ascult Post Modern Girls de la Regina si The Strokes, numai si numai sa ma cuprinda melancolia.Probabil aceeasi in care traiesc zi de zi.Sa n-o dam pe sentimentalisme, dar imi aminteste de o periada tare speciala.Oricat as vrea, drag cititor, sa iti impartasesc sentimentele ce ma incearca, nu pot.N-am cum sa te oblig sa reactionezi ca mine la anumiti stimuli...in cazul asta, o melodie grozava.Ca si multe altele.Si cum o postare lunga e boring, am sa ma opresc.
Mi-am spus ca am sa postez doar lucruri frumoase:d.Pozele ce urmeaza vorbesc despre perioada sus-mentionata.
Totusi, ascultati melodia si ziceti-mi: voua de ce va aminteste/ce va face sa simtiti?

Smth nice again

Nimic deosebit nici de data aceasta, dar eu zic ca merita audiat(a).
Enjoy!

S-a deschis magazinul!

La intrebarea:"Cum ti se pare blogul?"
Raspunsul a fost:"Mmmmm parca ii lipseste ceva...nu stiu, impresiile cred.In rest e grozav!"
"Aham".
Pai na, daca tot se plange lumea ca "nu e sentiment , nu e feeling" sa iti destainui drag cititor ca astazi m-a cuprins un imens sentiment de satisfactie cand, dupa aproximativ 8 ore de stat in fata calculatorului, am dat nastere noului

www.wizart2.webs.com

:D
Just click it.




*Tin sa-i multumesc Monicai pentru postarea dedicata MIE cu privire la magazinasul asta de handcraftuieli.Thanks Mon!

Take a lookie

Si asa ca ma plictisesc, am sa pun niste poze dragute care le veti regasi in curand pe www.wizart2.webs.com .Mai mult: le veti putea comanda:D!

Smth less nice part 1.

 

pare cat de cat grotesc?Raspundeti, va rog:D.

Smth nice part 3.

Ia sa vedeti ceva fain, care merita comandat in mai putin de 3 minute:D

mostra:

http://www.theselectseries.com/faesthetic

Mori

-Sunt mori de vant!Sunt mori de vant!Sunt mori de vant!Sunt mori de vant!

-Nu-nteleg de unde vezi tu mori de vant…

-Sa am paduchi si limbrici daca sunt mori de vant!Sa am urechi de magar, sa mananc tot mai rar sau sa ajung gropar la cercul polar daca sunt mori de vant.Sunt mori de vant.Sunt mori de vant .Sunt mori de vant.Sunt mori de vant mori de vant mori de vant.Erau mori de vant.

-De unde ai vazut tu mori de vant?

(Cei doi se contrazic timp de zece minute , dupa care al doilea cedeaza)
-SANCHO!

Am schimbat melodia imediat caci nu mai rezista nici unul dintre noi.Desi eram numai doi, am zis sa incercam “Insula” sau Toboso”.

I-am zis sa incerce sa nu zdrangane borcanul atat de tare, sa nu atraga atentia.Toata idea era sa ne ferim, sa vorbim in soapta si sa ne incalzim.Nu am avut incotro nici eu, nici ea, caci boboanele se lipisera intre ele.Se vedea pe borcan, era transparent, si din cauza caldurii din camera, se topisera putin, dar nu intr-atata incat sa se prelinga si sa devina una singura.

Nici un chef nu aveam de lucru.Nici eu un ma simteam in stare sa imi atribui pe moment titlul de Craftymaster, nici ea de Spellingcorrector.Acum eram amandoi niste magicieni sub acoperire.Nu eram nici imbracati corespunzator, nici nu aveam cartulia de formule magice la noi, dar puteam sa cantam impreuna cantecul acela vechi.Din nou ii zic:”Nu mai zdrangani nenorocirea aia de borcan:nu vezi ca se intorc toti dupa noi de parca am fi cine stie ce fugari din vreun penitenciar?”

“Auzi.Tu ai vrut din bomboanele mele.Nu-s eu vinovata ca bamboanele mele-s cu rubarba si ale tale nu.”

Avea dreptate si mi-am spus ca ar fi de bun simt sat ac din gura.Am ascultat in continuare cum se amestecau bomboanele in cele doua borcane, lovindu-se in permanenta de peretii lor.Ea tot vorbea despre castraveciori in otet, dar eu nu imi puteam lua gandul si ochii de pe o fata zambitoare de pe un caiet oarecare.Mai degraba e sfidator, ciudat, bolnav zambetul acela, dar in niciun caz dragut ori simpatic.Zici ca asteapta cu un iatagan la spate.

Niciunul nu intelegea ce se intampla.Ziceau ceilalti ca au ajuns la Toboso au ajuns la Toboso, ce bine ca au ajuns la Toboso, cat de mult au vrut sa ajunga la Toboso,

Dar ne era imposibil de imaginat unde e Toboso asta.In lipsa contactului cu realitatea,

Ne-am apucat san e promite-mi unul altuia chestii: ca nu o sa ne purtam unul altuia vreun tricou, indiferent de situatie, ca vom imparti orice muratura, ca ne vom sterge pe fata cu acelasi prosop cand vom fi plecati amandoi din tara si ca nu vom lasa timpul sa ne imbatraneasca.Totusi, cu toate ca am fost grijulii,am golit borcanul meu.

-Iti amintesti cand am gasit pe jos dintele ala uman?!

-Si cainele era sa il inghita?A fost un moment groaznic!

Un moment urat, dar compensat de multe altele ceva mai bune: cand am dat cu capul de o bara la sanius sau cand am luat amandoi cele mai slabe note….nimeni nu stie toate astea.Vor ramane incuiate in vreun borcan sau ceva etans, san u fuga din cauza timpului, sau vor reveni intr-o buna zi.

-L-am golit, ai innebunit?!

-Lasa…si altii au iubit Parisul, nu numai tu.

(Nu ii intelesesem fraza, parea sarcastica dar in orice caz, n-am mai luat-o in seama si am desfacut borcanul ei.)

De-odata am inceput sa visam toti din incapere.Lumina nu era difuza, dar parca zburau peste tot castraveciori in otet .Era groaznic de cald, si incepuse sa miroasa a lut.Toata cladirea era facuta din lut ciudat care prindea mereu un miros specific de la umezeala si caldura.

-Haideti afara sa alergam in toate directiile!

-Haideti sa scorojim peretii!

-Haideti sa plantam flori peste tot!Apoi, sa desenam cu creta peretii!

-Haideti sa cantam!

Era ciudat cum au inceput toti sa doreasca sa actioneze impreuna, dar era ceva de bun augur.Niciuna dintre optiuni nu fusese aleasa, decat ca am inceput toti sa vorbim despre de toate: flori, copaci, natura chiar, melci, viata in general si cutii.

Era placut sa vezi cum domneste pretutindeni unitatea.Nu in aer, dar in sufletele si zambetele copiilor.Pareau detasati de probleme, de realitate si chiar de mirosul intepator, si nu le simteau lipsa fratilor, surorilor, cainilor, pisicilor.